Ridic sprânceana » Vechituri » V-aţi dona organele în caz de moarte cerebrală?


Numarul mic de dona­tori din Romania este expli­cat de doua feno­mene. Primul este fap­tul ca depis­ta­rea dona­to­ri­lor aflati in moarte cere­brala, adica a oame­ni­lor carora le-​​a murit cre­ie­rul si mai sint tinuti in viata doar prin apa­rate, insa­na­to­si­rea lor fiind impo­si­bila, este extrem de deficitara.

Astfel, pen­tru cele 450 de spi­tale din Romania exista opt coor­do­na­tori de transplant impar­titi pe regiuni geo­gra­fice. Prin com­pa­ra­tie, intr-​​un sin­gur spi­tal mare din Barcelona exista sase ase­me­nea coor­do­na­tori. Fara con­sta­ta­rile lor, even­tu­a­lii dona­tori nu pot fi inclusi in sis­te­mul de transplant de organe.[…]

Din aceasta cauza, media euro­peana pen­tru numa­rul de dona­tori, rapor­tata la fie­care milion de locu­i­tori, este de 20, iar in Romania este 0,5, pe cind in Slovacia este de 36. […]

A doua cauza majora a numa­ru­lui mic de dona­tori din Romania este o legi­sla­tie prohi­bi­tiva, care impune obti­ne­rea acor­du­lui mem­bri­lor fami­liei celui aflat in moarte cere­brala, pen­tru ca acesta sa devina dona­tor. Daca unul din parinti sau un frate se impo­tri­veste, transplan­tul nu se mai poate efectua.

In Uniunea Europeana, doar cinci tari din 27 mai cer acor­dul fami­liei, res­tul avind in vigoare acor­dul pre­zu­mat, prin care, daca un pacient aflat in moarte cere­brala nu si-​​a expri­mat in tim­pul vie­tii refu­zul expli­cit de a deveni donator.[…]

In 2005, in Ungaria, unde exista acor­dul pre­zu­mat, au fost 180 de dona­tori, iar in Romania doar 12. In Spania, unde si acolo este tot acord pre­zu­mat, au fost 1.900.

Cotidianul via Hot News

— —  —  —  — -
Now pla­ying: Luke Chable And Smight — Dark Angel

5 Responses to “V-​​aţi dona organele în caz de moarte cerebrală?”

  1. BlindGirl says:

    Eu DA. Si ma rog sa se pro­ce­seze totul calu­mea si sa se sal­veze niste vieti.

    Reticenta vine si de la fap­tul ca pana acum vreun an-​​doi, inal­tii bise­ri­cii orto­doxe de la noi spu­neau ca nu sunt de acord cu ideea. Acum s-​​au dezme­ti­cit. Le-​​o fi “lumi­nat Dumnezeu calea”, ca pier­deau adepti.

  2. Avand in vedere ca nu sunt adep­tul ches­ti­i­lor tra­di­tio­nale, de gen ingro­pa­ciune and shit, ca pre­fer cenusa la urna, din motive de bun simt (mai putin spa­tiu intr-​​o lume aglo­me­rata, mai putin chin pen­tur urmasi etc) pot spune si ca mi-​​as da acor­dul pen­tru asa ceva, sau nu as refuza. Pana la un punct. Mai exact pana in punc­tul in care nu se cere dona­rea ( am vazut si eu prin filme :) ) de cor­nee sau alte ches­tii ce ar strica “aspec­tul exte­rior”. Totusi rude­lor le vine greu sa vad pe cel drag “macelarit”.

  3. picsel says:

    Welcome to the show :)
    Da, evi­dent că în ce pri­veşte ches­tiu­nile de aspect exte­rior, până la un punct mă deran­jează şi pe mine. Dar… cor­neea? Eu ştiu că avem ochii închişi la înmor­mân­tare :D
    OK, una peste alta, sunt de părere că în cazul ăsta există mai mult de câş­ti­gat dacă sal­vezi pe alt­ci­neva decât pe tine :)

    Mă bucur să aud că gân­dim la fel apropo de cenuşă. :D

  4. Ştef says:

    Da, nu suport nici eu inmor­man­ta­rile si nu din motive emo­tio­nale :p Mai ales la orto­do­cşi ( sunt cato­lic — pe har­tie — dar fara supa­rare :) ) cu cele n+1 tra­di­tii care nu stiu cum le poate memora cineva. Iar extre­mele sunt in zonele rurale unde numa­rul lor creste exponential.

    Gizăs.

  5. picsel says:

    nu mă supăr, eu sunt budist :)

Leave a Reply