Ridic sprânceana » carne de vită


Să nu ziceţi că de astea nu mă pricep să fac. Fac şi chiar îmi place mult. N-​​am poze nici aici, dar vă pro­mit data viitoare un pic­to­rial, să nu cobiţi. Oricum scriu din ami­ni­tiri, deci s-​​ar putea să fi scă­pat ceva.

Am găsit la super­market nişte carne de vită tăiată pt gulaş. Şi de aici mi-​​a venit ideea. Am mai găsit legume congelate special pt ciorbă. De obicei aveam de astea făcute de mine acasă, dar abia m-​​am mutat, la toamnă fac cu ale mele ;)

Vreo 4 litri de apă intră în oală, pun car­nea (vreo 400g parcă, era 8 lei sau 9), ulei, capac. După vreo 20 de minute pun şi legu­mele (morcov, roşii, ceapă, gulii sau ţelină, cartof, mazăre, păstăi şi nu mai ştiu ce). Ideea e că le puteţi tăia voi cubu­leţe, sau date pe răzătoare, cum vă convine. Acum ar fi mers şi o lingură-​​două de bulion, pen­tru culoare, dar din păcate n-​​am avut, aşa că am supit-​​o ;)

Deci spre fina­lul fierbe­rii (după vreo alte 30 – 40 de minute — se simte uşor dacă mai e nevoie), adaug un plic de borş magic cu smântână. Dacă nu vă place invenţia asta (eu am fost nevoit), merge lămâie, zeamă de varză, oţet bal­sa­mic sau chiar sos Worcestershire dacă aveţi buzu­nar. Tot acum vine şi nişte vegeta de legume, sare şi piper după gust (mint, piper n-​​am mai pus)… mmhmm… ceva busuioc, cimbru (întot­dea­una merge la orice are carne de vită), pătrun­jel şi o mână de paste sau fidea, să-​​i dea con­sistenţă (Ana zice că ar fi prefe­rat cartofi — se face data viitoare, dar îi punem din timp, să se fiarbă).

Gata. Se închide focul (pastele se fierb ele destul până se răceşte ciorba). Servim peste vreo oră, că e prea fierbinte pen­tru mine. Cu smântână şi ardei ;)

Poftă!



Lasagna


17/12/07

N-​​am mai scris despre asta de mult, dar cine ştie, cunoaşte :D

Iau două cepe medii, albe, le tai mărunt, le las la rume­nit cu două lin­guri de ulei, un strop de sare şi vreo 50ml de apă, sub capac. După ce se rotesc bine, adaug vreo 600 de grame de carne de vită proaspăt tocată. Când începe a se găti şi car­nea, adaug o mână de pătrun­jel, una de busuioc şi un praf de mărar, să nu discri­mi­năm. Mai merge şi nişte sare, even­tual sos de soia, dacă e după gust.

Peste vreo 5 minute de învârtit la cratiţă adaug o con­servă de roşii tocate (nu pastă, nu bulion, am găsit roşii cubu­leţe). Are vreo 300 de grame. Mai intră şi cam jumătate dintr-​​o sticlă de roşii pasate (de la Olympia e prefe­rata mea). De obicei mai adă­ugam şi vreo 2 căţei de usturoi sau un ardei iute, dar de data asta găteam pen­tru fete :P

Într-​​o sosieră încălzesc vreo 300 de lapte, atât cât să se simtă şi să se topească o bucată de unt. Rezonabil. Dau de pe foc, adaug făină vreo două lin­guri, amestecând – ştim noi de ce. De felul meu mai pun şi două ouă bine bătute, dar după ce sosul e rece să nu se lege. De data asta îl fac foarte lichid (sosul Bechamel, dacă nu l-​​aţi recu­noscut) pen­tru că am foi Barilla şi nu trebu­iesc prefierte.

Dar totuşi le las 2 minute în apa fiartă în care am cră­pat coaja de la două roşii proaspete.

Ung tava cu altă lin­gură de unt, iar acesta se topeşte, pen­tru că toc­mai am plimbat nişte apă fiebinte prin tavă, că abia o cumpăra­sem :) Las nişte fărâme pe-​​acolo, ca să pot lipi de fun­dul tăvii prima tură de foi de lasagna pe care le-​​am scos din apa fierbinte. Intră cam 6 bucăţi, e ok dacă le rupi ca să nu fie suprapuse prea mult, oricum nimeni nu se prinde. Important e să nu laşi liber pe margini, aşa că rup colţurile, tava fiind rot­un­jită pe acolo.

Cuptorul se încălzeşte, la 220. Grade, nu alt­ceva. Peste foi, vine un polo­nic de sos alb, acoperă tot. Apoi, un strat bogat de sos bolog­nese, cât mai zemos şi el – foile au nevoie de ceva în care să fiarbă, nu? Decid că sos de roşii nu vine decât la rân­durile următoare, aşa că acum mai pun 4 foi de lasagna.

Iar un strat gene­ros de becha­mel, sos de roşii (ce a rămas din sticla de 500), sos bolog­nese şi capa­cul de foi, că tava nu e prea înaltă de data asta. Deasupra ulti­melor foi, de care am grijă din nou să acopere cât mai eficient supra­faţa, pre­sar cele 2 roşii decojite tăiate cubu­leţe. A mai rămas nişte sos becha­mel, şi un strop de sos de roşii, cât să deco­răm puţin.

La final, o mână bună de caşcaval ras şi gata la cuptor.

În juma’ de oră, des­facem şi-​​un vin. Deşi nu l-​​am avut, şi-​​am desfăcut şampa­nia :D

Hai poftă mare, mai treceţi pe la noi!