Bun, deci care e povestea cu această mâncare organică? Termenul vine de prin 1939 când un gagiu britiş a zis că ferma trebuie să fie un organism care să menţină un echilibru ecologic şi alte de-astea.
Acum ceva timp, am aflat de concursul organizat de UE pentru realizarea unui logo ce va fi aplicat pe toate produsele alimentare ce respectă acest concept. M-am aliat cu Luciana şi Cornelia (pentru că aveam nevoie de un student la arte, conform regulamentului :P) şi am ajuns la concluzia că avem nevoie de ceva care, conform teoriei de mai sus, să spună despre mâncare, holism şi grijă pentru ce-i al nostru.
Aşa că am luat o furculiţă (că în Europa nu se haleşte cu beţişoare), un spic de cereală (că aşa s-a născut agricultura ce ne hrăneşte), o inimioară (de fapt, mai multe – pentru ca planeta şi omuleţii de pe ea să nu crape de infarct) şi le-am strâns pe toate la un loc, într-un concept holistic 
La final am picurat în vârf şi-un strop de apă, ca să le dăm viaţă tuturor, să lăsăm inima să se deschidă.
După concept am avut nevoie de o rezolvare grafică minimalistă, astfel încât, pe lângă poveste, acest logo să aibă o versatilitate maximă, fapt ce înseamnă poziţionare pe verticală şi orizontală, folosirea culorilor deja existente în conceptul de ambalaj, redarea la dimensiuni mici sau mari etc.
Acestea fiind spuse, ne dorim succes! 
* * *
Imaginile sunt preluate de pe DieLine şi aparţin propritarilor respectivi. Întrucât regulamentul concursului nu a permis să le trimit, aceste imagini sunt făcute doar pentru exemplificare aici, pe blog.
Stând eu aşa şi citind un studiu despre încrederea oamenilor în chestii (unde concluzia este că recomandările personale şi comentariile postate pe internet sunt cele mai de încredere forme de advertising la ora actuală), mi-am dat seama de următorul revelament (ştiu, nu există cuvântul ăsta):
Internetul în comparaţie cu “mediile tradiţionale” (aka TV, ziar etc.) este precum fizica cuantică în comparaţie cu cea clasică: de neînţeles. Motivul (care este de fapt revelaţia) este că acestea sunt mult mai umane, mai aproape de spirit, mai intuitive şi în acelaşi timp relative
Dacă n-aţi priceput nimic, înseamnă că nu ştiţi ce e aia fizică cuantică sau lucraţi în “mediile tradiţionale”
Pentru detalii despre fizica cuantică, citiţi măcar primele 15 rânduri din explicaţia de pe Think Quest, iar pentru detalii despre ce poate face internetul, vedeţi, de exemplu, www.yelp.com
…au fost, în ordinea (mmsmp corectă) în care au venit:
- David Stroe (designer) — LI
- Ovidiu Boc (developer) — LI
- Alecs Stan (designer) - LI
- Victor Stanciu (developer) - LI
- Adrian Basalic (developer) - LI
- Gabi Agu (designer) - LI
- Marius Deak (designer, manager) - LI + Gina
- Mihai Nică (developer) - LI
- Cătălin Bucur (developer) - LI
- Răzvan Pavel (developer) - LI
- Andrei Zdetoveţchi (designer, manager) — LI
- Ruxandra Dumitriu (designer, manager) - LI
- Mihai Constantinescu (developer)
- Octavian Arnăut (designer) - LI +1 (n-am reţinut, scuze)
- Richard Niţă (designer, manager) - LI
- +1 (am uitat, scuze)
- Dorin Boerescu (manager) - LI
- Adrian Dumitrescu (flasher) - LI
- +1 (n-am reţinut, scuze)
- Marius Dascălu (designer, manager) - LI
- Mihai Vulpie (designer) - LI
- Dan Dorel Buruiană (designer) - LI
- Claudiu Florea (developer)
- Rareş Budac (designer, manager) - LI
- Cristi Rus (designer) - LI
- Diana Georgescu (social hub(er) — LI
s-au scuzat:
Alex Cristache (designer, blogger) / Csaba Nacu (designer) - LI / Mihai Cojan (developer) - LI / Octavian Meleandra (designer) - LI
şi ştim câţi am mai fi vrut să vină 
ps.
dacă mai sunt completări/corecturi, sunt aici.
Oktapodi este un scurt film de animaţie ce-a participat la Gobelins 2007. Am găsit şi-un making of, cu Bobby McFerrin (şi Yo-Yo Ma) pe fundal.
Între timp, Costică doarme
Şi IRLO şi Omar. Pink, as in Linda Barkasz. Ideea e să citiţi neapărat tot ce spune Cosmin acum, după emisiunea (pe care n-am văzut-o) de aseară. Şi eu aş fi spus vreo două, dar chiar dacă aveam timp (pe care l-am pierdut desenând mai sus), n-aş fi formulat aşa frumos:
e condamnabil modul în care s-a mutat focus-ul de la “Freedom for Lazy People” pe viaţa personală a lui Cristian Neagoe. Un mare “huo!” pentru detractorii-diletanţi de la NY Magazin, cei care au iscat toată treaba.
Treaba, există doar la noi, în presa şi politica românească. Deci huo şi lor şamd.
