N-am poze că n-am aparat şi oricum era noaptea. Ca să nu mai zic că gaşca a topit plăcinta mai repede decât ai zice “trei feluri de brânză, dovlecei, busuioc şi nuci”.
Cică astea sunt ingredientele. Am înmuiat puţin foile de lasagna (vreo 6+4+5=15 după dimensiunea tăvii mele) în apă caldă, apoi am tăiat un dovlecel în cubuleţe mici şi-am pregătit un sos din cca 400ml lapte, 3 ouă, o lingură sos de soia şi o lingură de fructoză. Apoi am frământat o bucată de caş sărat şi separat una de brânză de vaci, ceva mai mică.
Am aşezat primul strat de foi înmuiate, întinzându-le pe marginea tăvii dată cu un strop de unt. Apoi am aşezat brânza de vaci şi cubuleţele de dovlecel. Am turnat o treime din sos, acoperind uniform.
Apoi a urmat al doilea strat de foi, patru la număr, aşezate de-a latul tăvii, cât să acopere uşor stratul de jos. Peste ele, caşul sărat şi câteva frunze de busuioc proaspăt, mărunţit. Din nou o parte de sos (jumătate cam din ce-a rămas) şi ultimele foi, acoperite la margini de foile din primul strat (care au fost aşezate pe lângă pereţii tăvii).
Aici e partea frumoasă: O bucată de cca 150g de brânză de tip Rochefort (adică mucegăită şi cremoasă, olandeză — nu brie, nici camembert), ruptă bucăţele (că nu prea poate fi frământată) şi presărată uniform peste foi. În bolul de sos, am mai bătut un ou şi abia apoi am turnat toată omleta uniform peste plăcintă. La final, am fărâmiţat miezul de la vreo 10 nuci uscate. Unii pot presăra şi o linguriţă de fructoză, sau chiar puţină miere. 
La cuptor, foc mediu. Stratul de sus a devenit etanş (de la brânza ce se topeşte deasupra şi omleta închegată) şi apoi s-a umflat şi s-a ridicat ca un balon, numai bine cât să văd eu cum se rumeneşte totul ;) Am estimat eu, în cca 40 de minute (în total).
Odată scoasă din cuptor, plăcinta arată cam ca în reţeta de lasagna bolognese cu ciuperci (să nu fie totuşi fără poze).
Pentru vegetarieni (ovo-lacto…). Ştiu cel puţin un Bogdan care va fi bucuros 
ovestea a început acum mult timp, pe wordpress (am mutat reţeta aici, pe blog). Acum conlocuiesc cu două persoane, astfel că gusturile diferă, chiar dacă ambele sunt surori Ana e înnebunită (zice ea) după lasagna bolognese, iar Luciana e înnebunită după legume. Şi de când am venit la capitală am promis că am să fac aşa ceva Deci:
Curăţ de coajă o vânătă medie, o tai pe lungime şi apoi în felii de cca 7-8mm, pun în wok în nişte unt încins (cam o treime de pachet). Adaug doi dovlecei mici, curăţaţi, tăiaţi şi ei felii de cca 5mm şi multă mentă.
Între timp, pisez conţinutul de la 2 cutii de roşii decojite (Merve la 1,70 lei) cu cca jumătate de căciulă de usturoi (am pus praf, că nu mai aveam natural) şi sare după gust.
Apoi, amestec într-o sosieră improvizată un ou cu o jumătate de cană de lapte şi un strop de dressing pt salată, pe bază de brânză.
Peste legumele fripte mai aşez vreo 100g de sfeclă roşie murată (cât mai dulce), un morcov ras, un praf de vegeta de legume, sos de soia şi cam 200g de salată de toamnă (marinată de ciuperci, gogoşari, ceapă şi morcov) pe care o aveam de la Suceava. Las totul sub capac, amestec să nu se ardă. După ce s-a cuprins totul, închid ochiul şi las să se omogenizeze şi pornesc cuptorul la 180.
Tava de lasagna o las câteva clipe să se înfierbânte, pentru că apo se unge cu unt mai uşor. Mi-au rămas exact câte foi mai aveam nevoie de la ultima găteală, mai precis 6+4+6=16
Deci un rând de foi, sos bechamel din belşug, legumele, sos de roşii, patru foi, iar sos alb, iar legume, iar roşii, ultimele foi, ce-a mai rămas din sos, important e să acopere tot, să nu se ardă foile în cuptor, şi pentru că e la final, oul se aşează numai bine să lege tot, apoi ultimele roşii (de obicei las grosul la final) şi rad nişte brânză sărată pe deasupra.
Intră la cuptor cca 30 de minute. Eu am păţit că am pus o cană de lapte şi pentru că aveam tava prea mică şi multe legume carea aveau şi ele destulă apă, sosul s-a scurs pe baza cuptorului şi s-a ars, aşa că am fost nevoit să aerisesc din 5 în 5 minute 
Succes la vecini! 
Poftă!
ps. Pentru că am gătit-o pe la 12 noaptea, noi am servit a doua zi, reîncălzită şi foarte bine pătrunsă de la stat în cuptor peste noapte. Delicios!
— — — — — -
Now playing: Sia — Lullaby
N-am mai scris despre asta de mult, dar cine ştie, cunoaşte
Iau două cepe medii, albe, le tai mărunt, le las la rumenit cu două linguri de ulei, un strop de sare şi vreo 50ml de apă, sub capac. După ce se rotesc bine, adaug vreo 600 de grame de carne de vită proaspăt tocată. Când începe a se găti şi carnea, adaug o mână de pătrunjel, una de busuioc şi un praf de mărar, să nu discriminăm. Mai merge şi nişte sare, eventual sos de soia, dacă e după gust.
Peste vreo 5 minute de învârtit la cratiţă adaug o conservă de roşii tocate (nu pastă, nu bulion, am găsit roşii cubuleţe). Are vreo 300 de grame. Mai intră şi cam jumătate dintr-o sticlă de roşii pasate (de la Olympia e preferata mea). De obicei mai adăugam şi vreo 2 căţei de usturoi sau un ardei iute, dar de data asta găteam pentru fete
Într-o sosieră încălzesc vreo 300 de lapte, atât cât să se simtă şi să se topească o bucată de unt. Rezonabil. Dau de pe foc, adaug făină vreo două linguri, amestecând – ştim noi de ce. De felul meu mai pun şi două ouă bine bătute, dar după ce sosul e rece să nu se lege. De data asta îl fac foarte lichid (sosul Bechamel, dacă nu l-aţi recunoscut) pentru că am foi Barilla şi nu trebuiesc prefierte.
Dar totuşi le las 2 minute în apa fiartă în care am crăpat coaja de la două roşii proaspete.
Ung tava cu altă lingură de unt, iar acesta se topeşte, pentru că tocmai am plimbat nişte apă fiebinte prin tavă, că abia o cumpărasem Las nişte fărâme pe-acolo, ca să pot lipi de fundul tăvii prima tură de foi de lasagna pe care le-am scos din apa fierbinte. Intră cam 6 bucăţi, e ok dacă le rupi ca să nu fie suprapuse prea mult, oricum nimeni nu se prinde. Important e să nu laşi liber pe margini, aşa că rup colţurile, tava fiind rotunjită pe acolo.
Cuptorul se încălzeşte, la 220. Grade, nu altceva. Peste foi, vine un polonic de sos alb, acoperă tot. Apoi, un strat bogat de sos bolognese, cât mai zemos şi el – foile au nevoie de ceva în care să fiarbă, nu? Decid că sos de roşii nu vine decât la rândurile următoare, aşa că acum mai pun 4 foi de lasagna.
Iar un strat generos de bechamel, sos de roşii (ce a rămas din sticla de 500), sos bolognese şi capacul de foi, că tava nu e prea înaltă de data asta. Deasupra ultimelor foi, de care am grijă din nou să acopere cât mai eficient suprafaţa, presar cele 2 roşii decojite tăiate cubuleţe. A mai rămas nişte sos bechamel, şi un strop de sos de roşii, cât să decorăm puţin.
La final, o mână bună de caşcaval ras şi gata la cuptor.
În juma’ de oră, desfacem şi-un vin. Deşi nu l-am avut, şi-am desfăcut şampania
Hai poftă mare, mai treceţi pe la noi!
Am un amic, care mă înnebuneşte de vreo săptămână, având o subită pasiune pentru lasagna. Ştiu că nu e în stare să gătească şi că oricum îi place reţeta tradiţională, cu carne, dar poate e cineva acolo pasionat de leguminoase sau care pur şi simplu e un ovo-lacto-vegetarian ce n-a gustat aşa ceva.
Lasagna cu vinete
reţetă pentru 3 – 4 porţii
1 vânătă mare
ulei de măsline
vreo 10 foi de lasagna subţiri, sau cât vă este necesar pentru o tavă de 20×30 cm
200 – 300 ml sos de roşii*
3 – 4 linguri mari de parmezan ras
2 căni de lapte
2 linguriţe de făină
2 linguriţe de unt
un praf de scorţişoară
sare şi pier după gust
Se taie vânăta pe lungime în felii de 6 – 7 mm (sau 1 cm, dacă precizia lipseşte), se sărează şi se lasă să se scurgă. După vreo 30 de minute, se clătesc şi se scurg feliile. Se bat uşor feliile uscate, apoi se ung cu ulei de măsline şi se frig puţin cât să se pătrundă, căpătând o culoare uşor maronie. Grijă să nu se ardă.
Într-o oală se topeşte untul, se adaugă făina şi se amestecă uşor până se omogenizează şi capătă o culoare uşor aurie, nu maronie. Se adauga laptele mestecând să nu se formeze cocoloaşe până se îngroaşă compoziţia. Se sărează, se piperează, se adaugă scorţişoara.**
Se unge tava de lasagna cu sos de roşii, apoi se pune un strat de foi, se pune un strat de sos de roşii, apoi vânăta, apoi un strat de sos bechamel (cel pregătit anterior din unt, făină şi lapte), apoi se presară parmezan. Se repetă procesul pentru fiecare strat, cu foile, sosul de roşii, vânăta, bechamelul şi brânza până se termină ingredientele. Ultimul strat trebuie să fie cu sos bechamel şi parmezan, imediat peste foile de lasagna.
Se dă la cuptor, vreo 30 de minute, la 350 de grade, sau mai mult, dacă cuptorul nu e în stare de temperatura asta. Al meu nu e. În orice caz, la treapta maximă. Apoi se lasă la răcit vreo 10 minute înainte de servire.
Pentru pasionaţi, un vin roşu sec şi Federico Aubele.
* Dacă se poate sosul să fie făcut de casă, dacă nu, merge şi-ăla de oraş fără condimente (dar după gust, poate fi şi picant). Neapărat să fie sos de roşii, nu pastă. Adică să aibă ceva resturi de roşii Mie-mi place să adaug şi usturoi, chiar foarte mult.
** Unora s-ar putea să le placă un ou bătut (sau două) în sosul bechamel.
Poftă!
