Ridic sprânceana » roşii


De cele mai multe ori nu ştiu ce urmează să gătesc. De aceea îmi place atunci când găsesc ceva bun la maga­zin şi poate să rămână mai mult timp acasă, să iau şi să pun deoparte.

De data asta aveam nişte carne tocată în con­ge­la­tor, vreo 2 morcovi, 2 cepe, vreo 5 car­tofi noi mari, o con­servă de roşii întregi şi una de păs­tăi verzi. M-​​am gân­dit că aş putea face un fel de musaca.

Chiar noi fiind, car­to­fii i-​​am cură­ţat de coajă, i-​​am tăiat în două, apoi pe lun­gime, în felii de cca 5 mm. Morcovii la fel, pe lun­gime, în fâşii de cca 3 – 4 mm. I-​​am pus la fiert împre­ună cu car­to­fii, dar nu i-​​am lăsat să stea mai mult de 5 minute în clo­cot, să fie doar uşor gătiţi.

I-​​am pus în stre­cu­ră­toare şi i-​​am spă­lat în apă rece, să pot pune mâna pe ei mai repede. Tava obi­ş­nu­ită de lasagna am uns-​​o cu o mână de unt, apoi am stro­pit cu puţin ulei de măsline. Am aşe­zat cca 2 tre­imi din car­tofi şi morco­vii pe fun­dul tăvii, ast­fel încât să fie aco­pe­rit cât mai bine.

Deasupra am aşe­zat car­nea tocată, crudă, iar dea­su­pra ei, cele două cepe tăi­ate mari, fre­cate cu sare. Am aşe­zat res­tul de car­tofi, apoi păs­tă­ile prin­tre car­tofi şi dea­su­pra lor, roşi­ile stri­vite. Am avut grijă ca sosul din con­serva de roşii să pătrundă bine în tavă şi să cuprindă cât mai mult.

Cuptorul era pre­în­că­l­zit la 180, am băgat tava pen­tru 40 de minute.

Între timp mi-​​am adus aminte de nişte ouă. Aşa că am făcut fru­mos şi am bătut două ouă cu puţin busuioc, iar când am scos tava, am pus ames­te­cul dea­su­pra şi am tăiat cu un cuţit ca să pătrundă din­colo de stra­tul de cartofi.

Şi am mai pus un praf de secre­tul gus­tu­lui de legume. Tava la cup­tor din nou pen­tru cca 30 de minute.

Pentru că era seară (ca de obi­cei) am împă­rţit în 8 porţii. Cu o lin­gură de smân­tână sau iaurt dea­su­pra merge minu­nat ;)

Poftă!

ps.
De obi­cei nu fac aşa, dar ca de fie­care dată, expe­ri­men­tăm :)



Să nu ziceţi că de astea nu mă pri­cep să fac. Fac şi chiar îmi place mult. N-​​am poze nici aici, dar vă pro­mit data vii­toare un pic­to­rial, să nu cobiţi. Oricum scriu din ami­ni­tiri, deci s-​​ar putea să fi scă­pat ceva.

Am găsit la super­mar­ket nişte carne de vită tăi­ată pt gulaş. Şi de aici mi-​​a venit ideea. Am mai găsit legume con­ge­late spe­cial pt ciorbă. De obi­cei aveam de astea făcute de mine acasă, dar abia m-​​am mutat, la toamnă fac cu ale mele ;)

Vreo 4 litri de apă intră în oală, pun car­nea (vreo 400g parcă, era 8 lei sau 9), ulei, capac. După vreo 20 de minute pun şi legu­mele (morcov, roşii, ceapă, gulii sau ţelină, car­tof, mazăre, păs­tăi şi nu mai ştiu ce). Ideea e că le puteţi tăia voi cubu­leţe, sau date pe răză­toare, cum vă con­vine. Acum ar fi mers şi o lingură-​​două de bulion, pen­tru culoare, dar din păcate n-​​am avut, aşa că am supit-​​o ;)

Deci spre fina­lul fier­be­rii (după vreo alte 30 – 40 de minute — se simte uşor dacă mai e nevoie), adaug un plic de borş magic cu smân­tână. Dacă nu vă place invenţia asta (eu am fost nevoit), merge lămâie, zeamă de varză, oţet bal­sa­mic sau chiar sos Worcestershire dacă aveţi buzu­nar. Tot acum vine şi nişte vegeta de legume, sare şi piper după gust (mint, piper n-​​am mai pus)… mmhmm… ceva busuioc, cim­bru (întot­dea­una merge la orice are carne de vită), pătru­n­jel şi o mână de paste sau fidea, să-​​i dea con­sis­tenţă (Ana zice că ar fi pre­fe­rat car­tofi — se face data vii­toare, dar îi punem din timp, să se fiarbă).

Gata. Se închide focul (pas­tele se fierb ele des­tul până se răceşte ciorba). Servim peste vreo oră, că e prea fier­binte pen­tru mine. Cu smân­tână şi ardei ;)

Poftă!