Bine v-am regăsit, că nu ne-am citit de mult… Sper că aţi mâncat, că dacă nu, mai bine reveniţi după. Iar dacă nu ştiţi ce să mâncaţi, trimiteţi mai departe şi puneţi un prieten (sau o mamă), care a mâncat deja, să citească mai departe şi să vă gătească 
De data asta, pentru că am reuşit să facem curat în bucătărie 
mi-am luat inima în dinţi şi camera foto într-o mână şi am făcut un pictorial.
Nu ştiu cum se numeşte mâncarea asta, dar ştiu că arată bine 
Deci, începem:
O ceapă, jumătate de căciulie de usturoi, trei fire de usturoi verde, le tocăm mărunt, le punem în tigaie cu 2 linguri de ulei de măsline.
Vreo 5 – 6 ardei kapia medii, roşii, îi curăţăm şi-i tăiem fâşii (iar unde nu se mai poate, îi tăiem rondele) şi-i punem peste ceapa călită cu usturoi.
Doi dovlecei verzi, mici, îi tăiem cubuleţe şi adăugăm în tigaie, după ce ardeii au mai scăzut puţin din volum. Adăugăm şi două linguri de apă, să nu se prăjească ceapa de la fundul tigăii, apoi amestecăm. Lăsăm la foc mic vreo 5 minute.
În cuptorul preîncălzit, încing puţin tava, pentru că untul se unge mult mai uşor. Am folosit unt pre-sărat uşor. Pe care l-am descoperit cu ajutorul Lucianei
În tavă punem legumele, 2 – 3 cartofi mari tăiaţi cuburi (ca pentru piure — 2-3cm), doi piepţi de pui tăiaţi fâşii, care până acum au stat şi s-au marinat în rozmarin, oregano, busuioc, sare şi un amestec (despre care am să vă vorbesc altă dată) format din vreo 3 premixuri de condiment pentru peşte 
Pe lângă pui punem bucăţile de somn (condimentate la fel), apoi vreo 4 linguri de porumb dulce, parmezan ras şi un strop de ulei de măsline cu rozmarin. Da, merge şi ulei de măsline simplu şi un strop de rozmarin separat
Tava stă la cuptor (160−180 de grade) cam 40 – 50 de minute. Povestea frumoasă este că legumele (dovleceii şi ardeii, în special) lasă apă, care fierbe înăbuşit cartofii de deasupra, şi împreună cu untul şi ceapa le dă aromă, iar puiul şi peştele se coc pe-o parte de la căldura cuptorului, prinşi sub crusta de parmezan şi porumb, iar pe cealaltă parte rămân fragezi de la aburi
Minunat, nu? Somn şi pui la cuptor cu cartofi natur, legume, porumb şi parmezan topit, toate în aceeaşi tavă!
În farfurie mai merge un praf de verdeţuri mărunţite şi sare.
Pentru că nu e o mâncare la care se apreciază neapărat gustul intens, ci mai degrabă textura, fiind vorba de legume fierte şi carne uşoară, pentru pofticioşi merge minunat o lingură de maioneză sau un pahar de vin alb 
Sau ambele
Poftă!
N-am mai scris despre asta de mult, dar cine ştie, cunoaşte
Iau două cepe medii, albe, le tai mărunt, le las la rumenit cu două linguri de ulei, un strop de sare şi vreo 50ml de apă, sub capac. După ce se rotesc bine, adaug vreo 600 de grame de carne de vită proaspăt tocată. Când începe a se găti şi carnea, adaug o mână de pătrunjel, una de busuioc şi un praf de mărar, să nu discriminăm. Mai merge şi nişte sare, eventual sos de soia, dacă e după gust.
Peste vreo 5 minute de învârtit la cratiţă adaug o conservă de roşii tocate (nu pastă, nu bulion, am găsit roşii cubuleţe). Are vreo 300 de grame. Mai intră şi cam jumătate dintr-o sticlă de roşii pasate (de la Olympia e preferata mea). De obicei mai adăugam şi vreo 2 căţei de usturoi sau un ardei iute, dar de data asta găteam pentru fete
Într-o sosieră încălzesc vreo 300 de lapte, atât cât să se simtă şi să se topească o bucată de unt. Rezonabil. Dau de pe foc, adaug făină vreo două linguri, amestecând – ştim noi de ce. De felul meu mai pun şi două ouă bine bătute, dar după ce sosul e rece să nu se lege. De data asta îl fac foarte lichid (sosul Bechamel, dacă nu l-aţi recunoscut) pentru că am foi Barilla şi nu trebuiesc prefierte.
Dar totuşi le las 2 minute în apa fiartă în care am crăpat coaja de la două roşii proaspete.
Ung tava cu altă lingură de unt, iar acesta se topeşte, pentru că tocmai am plimbat nişte apă fiebinte prin tavă, că abia o cumpărasem Las nişte fărâme pe-acolo, ca să pot lipi de fundul tăvii prima tură de foi de lasagna pe care le-am scos din apa fierbinte. Intră cam 6 bucăţi, e ok dacă le rupi ca să nu fie suprapuse prea mult, oricum nimeni nu se prinde. Important e să nu laşi liber pe margini, aşa că rup colţurile, tava fiind rotunjită pe acolo.
Cuptorul se încălzeşte, la 220. Grade, nu altceva. Peste foi, vine un polonic de sos alb, acoperă tot. Apoi, un strat bogat de sos bolognese, cât mai zemos şi el – foile au nevoie de ceva în care să fiarbă, nu? Decid că sos de roşii nu vine decât la rândurile următoare, aşa că acum mai pun 4 foi de lasagna.
Iar un strat generos de bechamel, sos de roşii (ce a rămas din sticla de 500), sos bolognese şi capacul de foi, că tava nu e prea înaltă de data asta. Deasupra ultimelor foi, de care am grijă din nou să acopere cât mai eficient suprafaţa, presar cele 2 roşii decojite tăiate cubuleţe. A mai rămas nişte sos bechamel, şi un strop de sos de roşii, cât să decorăm puţin.
La final, o mână bună de caşcaval ras şi gata la cuptor.
În juma’ de oră, desfacem şi-un vin. Deşi nu l-am avut, şi-am desfăcut şampania
Hai poftă mare, mai treceţi pe la noi!
