Pentru vegetarieni (ovo-lacto…). Ştiu cel puţin un Bogdan care va fi bucuros 
ovestea a început acum mult timp, pe wordpress (am mutat reţeta aici, pe blog). Acum conlocuiesc cu două persoane, astfel că gusturile diferă, chiar dacă ambele sunt surori 
Ana e înnebunită (zice ea) după lasagna bolognese, iar Luciana e înnebunită după legume. Şi de când am venit la capitală am promis că am să fac aşa ceva Deci:
Curăţ de coajă o vânătă medie, o tai pe lungime şi apoi în felii de cca 7-8mm, pun în wok în nişte unt încins (cam o treime de pachet). Adaug doi dovlecei mici, curăţaţi, tăiaţi şi ei felii de cca 5mm şi multă mentă.
Între timp, pisez conţinutul de la 2 cutii de roşii decojite (Merve la 1,70 lei) cu cca jumătate de căciulă de usturoi (am pus praf, că nu mai aveam natural) şi sare după gust.
Apoi, amestec într-o sosieră improvizată un ou cu o jumătate de cană de lapte şi un strop de dressing pt salată, pe bază de brânză.
Peste legumele fripte mai aşez vreo 100g de sfeclă roşie murată (cât mai dulce), un morcov ras, un praf de vegeta de legume, sos de soia şi cam 200g de salată de toamnă (marinată de ciuperci, gogoşari, ceapă şi morcov) pe care o aveam de la Suceava. Las totul sub capac, amestec să nu se ardă. După ce s-a cuprins totul, închid ochiul şi las să se omogenizeze şi pornesc cuptorul la 180.
Tava de lasagna o las câteva clipe să se înfierbânte, pentru că apo se unge cu unt mai uşor. Mi-au rămas exact câte foi mai aveam nevoie de la ultima găteală, mai precis 6+4+6=16
Deci un rând de foi, sos bechamel din belşug, legumele, sos de roşii, patru foi, iar sos alb, iar legume, iar roşii, ultimele foi, ce-a mai rămas din sos, important e să acopere tot, să nu se ardă foile în cuptor, şi pentru că e la final, oul se aşează numai bine să lege tot, apoi ultimele roşii (de obicei las grosul la final) şi rad nişte brânză sărată pe deasupra.
Intră la cuptor cca 30 de minute. Eu am păţit că am pus o cană de lapte şi pentru că aveam tava prea mică şi multe legume carea aveau şi ele destulă apă, sosul s-a scurs pe baza cuptorului şi s-a ars, aşa că am fost nevoit să aerisesc din 5 în 5 minute 
Succes la vecini! 
Poftă!
ps. Pentru că am gătit-o pe la 12 noaptea, noi am servit a doua zi, reîncălzită şi foarte bine pătrunsă de la stat în cuptor peste noapte. Delicios!
— — — — — -
Now playing: Sia — Lullaby
Am un amic, care mă înnebuneşte de vreo săptămână, având o subită pasiune pentru lasagna. Ştiu că nu e în stare să gătească şi că oricum îi place reţeta tradiţională, cu carne, dar poate e cineva acolo pasionat de leguminoase sau care pur şi simplu e un ovo-lacto-vegetarian ce n-a gustat aşa ceva.
Lasagna cu vinete
reţetă pentru 3 – 4 porţii
1 vânătă mare
ulei de măsline
vreo 10 foi de lasagna subţiri, sau cât vă este necesar pentru o tavă de 20×30 cm
200 – 300 ml sos de roşii*
3 – 4 linguri mari de parmezan ras
2 căni de lapte
2 linguriţe de făină
2 linguriţe de unt
un praf de scorţişoară
sare şi pier după gust
Se taie vânăta pe lungime în felii de 6 – 7 mm (sau 1 cm, dacă precizia lipseşte), se sărează şi se lasă să se scurgă. După vreo 30 de minute, se clătesc şi se scurg feliile. Se bat uşor feliile uscate, apoi se ung cu ulei de măsline şi se frig puţin cât să se pătrundă, căpătând o culoare uşor maronie. Grijă să nu se ardă.
Într-o oală se topeşte untul, se adaugă făina şi se amestecă uşor până se omogenizează şi capătă o culoare uşor aurie, nu maronie. Se adauga laptele mestecând să nu se formeze cocoloaşe până se îngroaşă compoziţia. Se sărează, se piperează, se adaugă scorţişoara.**
Se unge tava de lasagna cu sos de roşii, apoi se pune un strat de foi, se pune un strat de sos de roşii, apoi vânăta, apoi un strat de sos bechamel (cel pregătit anterior din unt, făină şi lapte), apoi se presară parmezan. Se repetă procesul pentru fiecare strat, cu foile, sosul de roşii, vânăta, bechamelul şi brânza până se termină ingredientele. Ultimul strat trebuie să fie cu sos bechamel şi parmezan, imediat peste foile de lasagna.
Se dă la cuptor, vreo 30 de minute, la 350 de grade, sau mai mult, dacă cuptorul nu e în stare de temperatura asta. Al meu nu e. În orice caz, la treapta maximă. Apoi se lasă la răcit vreo 10 minute înainte de servire.
Pentru pasionaţi, un vin roşu sec şi Federico Aubele.
* Dacă se poate sosul să fie făcut de casă, dacă nu, merge şi-ăla de oraş fără condimente (dar după gust, poate fi şi picant). Neapărat să fie sos de roşii, nu pastă. Adică să aibă ceva resturi de roşii Mie-mi place să adaug şi usturoi, chiar foarte mult.
** Unora s-ar putea să le placă un ou bătut (sau două) în sosul bechamel.
Poftă!
